Cum Trebuie Sa Luati Interviuri Pentru un Material Orientat Spre Solutii?

Jurnalistul traditional este invatat ca reportajele sale trebuie sa raspunda la cinci intrebari: cine, ce, cand, unde, si de ce. In mod evident, acestea sunt niste parti componente a caror prezenta este obligatorie pentru orice investigatie, indiferent daca este vorba despre o sedinta cu parintii sau de un raid aerian.

Dar in momentul in care explorati impactul si raspunsurile potentiale la probleme sociale, este critic ca jurnalistii sa treaca dincolo de reportajele de baza si sa priveasca unele din nuantele necesare pentru a aduce o schimbare.

Presupunand ca deja v-ati documentat despre subiect inainte sa il trimiteti redactorului (pentru sfaturi in aceasta privinta puteti revizui sectiunile despre documentare si despre prezentarea subiectului), este momentul sa intervievati o gama larga de persoane implicate in chestiune, ca de pilda persoane care pun in practica solutia, sau sunt direct afectate, detractori, finantatori, persoane din mediul academic, si asa mai departe. Pe masura ce va pregatiti pentru aceste interviuri, ganditi-va la intrebari noi pe care le puteti adresa acestor experti.

De pilda, inlocuiti “cine ce a facut?” cu “cum au facut acest lucru?”

In cadrul jurnalismului de solutii, ceea ce conteaza cel mai mult nu sunt particularitatiile sau caracterul personajului principal, ci intelepciunea si experienta sa care sa se poata extrapola si transfera altor situatii sau domenii. Cum a reusit o organizatie mica sa revolutioneze felul in care un oras recicleaza deseurile? Care sunt pasii mici si sistematici pe care i-au facut? Si care sunt lectiile de invatat din aceasta poveste?

Este imperativ sa intrati in cele mai mici detalii ale proceselor pe care oamenii le pun in miscare atunci cand iau idei minunate si le transforma in succese reale si cuantificabile. Uneori, acest lucru poate sa deruteze persoanele care devin subiectul unui interviu. Continuati sa sapati! Trebuie sa nu pierdeti din vedere intentia de a scoate la iveala cele mai importante informatii despre proces, altfel s-ar putea ca acele persoane sa treaca cu vederea chiar detaliile cu adevarat relevante. Doar in momentul in care intelegeti un raspuns/o reactie in cele mai mici detalii veti reusi sa explicati ceea ce o face sa functioneze (sau nu), si sa transmiteti in mod efectiv intelegerea si cititorilor.

In plus fata de “care sunt rezultatele?” intrebati de asemenea “care sunt masuratorile care conteaza cel mai mult si de ce?”

Organizatiile va pot complesi cu statistici, dar daca acestea nu reprezinta masuratorile cele mai relevante pentru o schimbare, nu vor face decat sa va distraga de la faptele in sine.

Pe langa “ce cred expertii?” intrebati “ce cred oamenii care sunt direct afectati de acest model?”

Oriunde si oricand este posibil, aveti conversatii reale cu persoane implicate in problema, si nu doar cu “suspectii” obisnuiti (persoane care lucreaza in ONG-uri si think-tank-uri, profesori, lideri de opinie).

Inlocuiti intrebarea “functioneaza?” cu “in ce feluri reuseste, si in ce feluri esueaza?””

Schimbarea sociala este complexa, si reportajele noastre trebuie sa reflecteze aceasta complexitate.

“Am identificat problema si ne-am concentrat reportajele pe personaje care ilustreaza nu doar problema, dar si lucrurile de care acesti copii au nevoie pentru a trece peste obstacolele care apar atunci cand parintii sunt incarcerati. Am gasit personaje in cadrul acestor programe care adreseaza aceste nevoi si am lucrat in sens opus, identificand obstacolele si in egala masura statisticile si partile componente ale problemei. ”

Jill Tucker portrait
Jill Tucker
de la ziarul San Francisco Chronicle